Go Back   FITNESS . NUTRITIE . ANTRENAMENT . CULTURISM . SUPLIMENTE NUTRITIVE . SCADERE IN GREUTATE > FIZIOLOGIE SPORTIVA
User Name
Password
FAQ Members List Calendar Search Today's Posts Mark Forums Read

Reply
 
Thread Tools Search this Thread Display Modes
Old 23-06-2013, 23:03   #1
Alessandro
Registered User
 
Alessandro's Avatar
 
Join Date: Apr 2007
Posts: 3,318
Tipul de supraantrenament la culturisti

in culturism care din urmatoarele tipuri de supraantrenament apare: forma basedowiana sau forma addisoniana?
Alessandro is offline   Reply With Quote
Old 04-07-2013, 04:19   #2
Cristian Neagu
Registered User
 
Cristian Neagu's Avatar
 
Join Date: Sep 2003
Location: Otopeni
Posts: 9,645
Depinde de predispozitia fiziologica a individului.Sincer nu am vazut pana acum cazuri care sa se incadreze clar in vreo categorie, poate si pentru ca la sportul nostru nu exista infrastructura stiintifica de observare.Te poti lua strict dupa natura efortului, insa in opinia mea e o teoritizare absurda si extrem de variabila.Nu exista studii medicale in domeniul culturismului in Ro ca sa poti sa incadrezi pe acest criteriu supraantrenamentul.
__________________
pentru personal training/consiliere contracost puteti sa ma contactati pe email [email protected]
Cristian Neagu is offline   Reply With Quote
Old 04-07-2013, 17:58   #3
Alessandro
Registered User
 
Alessandro's Avatar
 
Join Date: Apr 2007
Posts: 3,318
dar imi poate spune cineva care este diferenta intre cele 2? cum se mainfesta fiecare? pe net nu am gasit nimic...
Alessandro is offline   Reply With Quote
Old 04-07-2013, 20:43   #4
Cristian Neagu
Registered User
 
Cristian Neagu's Avatar
 
Join Date: Sep 2003
Location: Otopeni
Posts: 9,645
Boala Basedow-Graves-Parry-Boala Graves este cea mai frecventa cauza de hipertiroidism si consta in secretia exagerata de hormon tiroidian; este ereditara in cele mai multe din cazuri, asemeni multor alte boli tiroidiene. Boala Graves cunoscuta si ca boala Basedow sau boala Parry este o afectiune cu trei manifestari simptomatice majore :hipertiroidie cu gusa difuza, oftalmopatie si dermopatie. Aceste trei manifestari pot sa nu apara impreuna, iar evolutia lor poate fi independenta. Boala Graves este o afectiune relativ comuna care poate apare la orice varsta, insa estemai frecventain decadele 3 si 4 de viata. Boala este mai frecventa la femei cu o predominanta de 7:1 in regiunile unde gusa nu este endemica, raportul fiind mai mic in zonele cu gusa endemica.Cauzele bolii sunt necunoscute iar cu privire la manifestarile variate si evolutia lor diferita ,este posibil ca mai multi factori sa fie responsabili pentru intreg sindromul.In boala Graves glanda tiroida este marita difuz, are o consistenta scazuta si este puternic vascularizata. Simptomele unui pacient cu boala Graves se impart in cele care reflecta tireotoxicoza asociata hipertiroidiei si cele specifice bolii Graves.Pacientul este irascibil, are tensiune arteriala foarte mare sau foarte mica ,senzatia de greata, voma sau diaree ,tahicardie (batai cardiace rapide) sau dureri toracice , febra, confuzie sau somnolenta, dificultati de respiratie sau senzatie de oboseala care pot fi simptome ale unei insuficiente cardiace. De asemeni pacientul mai poate prezenta simptome de oftalmopatie Graves precum exoftalmia (proeminarea globului ocular in afara orbitei) sau inrosirea ochilor ,scadere in greutate chiar daca persoana consuma o cantitate de alimente normala sau chiar mai mare decat de obicei , disfagie (greutate la inghitire), gatul umflat si mixedem in special la nivelul partii posterioare a picioarelor (tegument ingrosat, inaltat si cu un aspect de coaja de portocala, de asemeni pot fi prezente pruritul si hiperpigmentarea).Diagnosticul se pune relativ usor pe baza semnelor si simptomelor evidente.Tratamentul urmareste limitarea cantitatii de hormoni tiroidieni produsi de glanda tiroida.In general, alegerea unei terapii anti-tiroidiene pe termen lung este da preferat la copii si adolesenti, adulti tineri si femei gravide, insa poate avea rezultate si la pacientii mai varstnici.
Oftalmopatia severa si progresiva este componenta bolii Graves cea mai dificil de tratat .Din fericire , la majoritatea pacientilor ,oftalmopatia urmeaza o evolutie benigna care este in mare parte independenta de cea a hipertiroidiei; si chiar oftalmopatiamoderat severa se poate ameliora cu timpul, chiar daca o oarecare exoftlamie si oftalmoplegie (paralizie a muschilor motori ai unui ochi) pot persista. Conduita terapeutica a oftalmopatiei din Boala Graves trebuie realizata intotdeauna impreunacu un medic oftalmolog. Dermatopatia severa poate fi ameliorata prin aplicatii topice de glucocorticoizi.
Fiziopatologie
Modificarile patologice sunt hipertrofia (crestere in volum a unui tesut sau a unui organ.prin cresterea in volum a celulelor care il constituie) si hiperplazia (crestere benigna a volumului unui tesut prin multiplicarea celulelor care il constituie) parenchimului. Aceasta hiperplazie este asociata de obicei cu o infiltratie limfocitara care reflecta aspectul imun al afectiunii si se coreleaza cu nivelul anticorpilor anti-tiroidieni din sange.Dupa tratamentul cu iod poate apare marirea si cresterea consistentei glandei.
Boala Graves se asociaza cu hiperplazie si infiltrare limfocitara generalizata si, uneori, cu marirea splinei sau a a timusului (glanda endocrina mica, situata în cavitatea toracala, între cei doi pulmoni). Tireotoxicoza poate determina degenerarea fibrelormusculare striate, marirea cordului, infiltrare grasa sau fibroza difuza a ficatului, decalcificarea scheletului si pierderea de tesuturi.
Oftalmopatia se caracterizeaza printr-un infiltrate inflamator la nivelul continutului orbitei cu limfocite, mastocite si plasmocite.
Musculatura orbitei este frecvent hipertrofiata datorita infiltratiei limfocitare si edemului, care impreuna cu lipidele sunt responsabili pentru cresterea continutului orbitei, ce produce proeminarea globului ocular.Fibrele musculaturii oculare degenereaza si in final se produce fibroza.
Dermatopatia din boala Graves se caracterizeaza prin ingrosarea dermului si se manifesta la nivelul partii posterioare a picioarelor purtand denumirea de mixedem localizat sau pretibial.
Cauze
Cauzele bolii sunt necunoscute iar cu privire la manifestarile variate si evolutia lor diferita ,este posibil ca mai multi factori sa fie responsabili pentru intreg sindromul.
In ceea ce priveste hipertitoidi, tulburarea este cauzata de intreruperea mecanismului homeostaticcare regleaza in mod normal secretia hormonala.Aceasta alterare a mecanismului hoemostatic al organismului este determinata de prezenta in plasma a unor imunoglobuline stimulatoare ale tiroidei din clasa IgG, elaborate de limfocite.
Astfel, cu toate ca nu sunt cunoscute cauzele bolii Graves , o imunoglobulina sau o familie de imunoglobuline indreptate impotriva receptorilor TSH (hormonal tireotrop hipofizar) mediaza stimularea tiroidei.
Cauzele oftalmopatiei si a dermatopatiei suntsi mai putin cunoscute, Dar in cazut oftalmopatiei s-a presupus existenta unui antigen lanivelul tesuturilor orbitei, antigen care reactioneaza incrucisat cu tiroida.
Semne si simptome
Manifestarile se impart in cele care reflecta tireotoxicoza asociata hipertiroidiei si cele specifice bolii Graves.
Manifestarile frecvente ale tireotoxicozei din boala Graves sunt nervozitatea., labilitatea emotionala, insomnie, tremor, crestereaperistaltismului intestinal, transpiratie excesiva, si intoleranta la caldura .Scaderea ponderala este de asemeni un symptom obisnuit, in ciuda mentinerii sau cresterii apetitului.Pacientii prezinta o slabiciune musculara cu pierderea fortei, manifestata deseori prin greutate la urcarea treptelor.La femeile aflate inainte de menopauza exista tendinta de aparitie a oligomenoreei (scaderea fluxului sanguine al ciclului menstrual), si amenoreei (absenta ciclului menstrual). Pot aparea dispnee(dificultate la respiratie), palpitatii, iar la pacientii varstnici agravarea anginei pectorale sau a insuficienta cardiaca.
In general, simptomele de nervozitate domina tabloul clinic la indivizii mai tineri in timp ce, la cei mai in varsta , predomina simptomele cardiovasculare si miopatia.De obicei pacientul este anxios, agitat si nervos.
Pielea este calda si umeda, cu aspect catifelat; este present eritemul palmar (roseata tegumentului). Separarea unghiilor de patul unghial este comuna , in special la nivelul degetului inelar (onicoliza- unghia Plummer),de asemeni parul este fin si matasos. Este caracteristic un tremor fin al degetelor si al limbii, impreuna cu exagerarea reflexelor.
Semnele oculare sunt reprezentate de o privire fixa caracteristica, cu marirea fantelor palpebrale, rarirea clipirii si, incetinirea miscarilor pleoapei si insuficienta ridicarii sprancenei la orientarea in sus a privirii.Aceste simptome se amelioreaza de obicei dupa corectarea tireotoxicozei si trebuie diferentiata de oftalmopatia infiltrativa caracteristica bolii Graves.
Modificarile cardiovasculare include cresterea presiunii pulsului arterial, tahicardie sinusala, aritmii atriale (in special fibrilatie atriala), marirea cordului si in timp, insuficienta cardiaca.
Manifestarile bolii Graves sunt gusa difuza hiperfunctionala, oftalmopatia si dermatopatia care apar in diverse combinatii cu o frecventa variabila, gusa fiind cea mai frecventa.De asemeni poate apare albirea premature a parului si pete de vitiligo care nu sunt specifice bolii Graves dar sunt comune altor afectiuni autoimmune.
Gusa toxica difuza poate fi asimetrica si lobulara, iar prezenta unui suflu la nivelul tiroidei semnifica de obicei existenta tireotoxicoxei, insa acest semn este rar prezent in alte forme de hiperplazie tiroidiana.
Oftalmopatia infiltrativa din boala Graves are semne clinice care pot fi impartite in doua componente:
- semne spastice rivirea fixa, incetinirea miscarii pleoapelor si retractia pleoapelor, care sunt prezente in tireotoxicoza si sunt responsabile pentru faciesul ”speriat” si
- semne mecanice : ptoza palpebrala (pleoape cazute), cu oftalmoplegie (paralizie a muschilor motori ai unui ochi) si oculopatie congestiva caracterizata prin chemosis (umflarea sau edematierea conjunctivei),conjunctivita, edeme periorbitale si complicatii potentiale ca ulceratii ale corneei, nevrita optica si atrofie optica.
Cand exoftalmia progreseaza rapid si devine principalul motiv de ingrijorare in boala Graves, este denumita exoftalmie progresiva, iar daca este severa, este denumita exoftalmie maligna.Termenul de oftalmoplegie exoftalmica se refera la slabiciunea muschilor oculari care produce o alterarea a privirii in sus, strabism convergent cu grade diferite de diplopie (vedere dubla).exoftalmia este unilaterala la debut insa de obicei progreseaza, devenind bilaterala.Dermopatia se manifesta de obicei la nivelul partii posterioare a picioarelor si este denumita mixedem localizat sau pretibial.Este un simptom tardiv si nu este o manifestare provocata de hipotiroidie.
Aproximativ jumatate din cazuri apar in timpul stadiului activ al tireotoxicozei si ,teoretic toti pacientii au oftalmopatie. Regiunea afectata este deobicei delimitate de tegument sanatos, fiind ingrosata, inaltata si cu un aspect de coaja de portocala; pot fi prezente pruritul si hiperpigmentarea. Cel mai frecvent mod de prezentare este edemul fara godeu (la presiunea cu degetul nu lasa urma), dar leziunile pot avea aspect de placarde, nodulara sau polipoida.
Degetele hipocratice de la mana sau de la picior (degete in sticla de ceasornic,unghiile curbate si capetele degetelor), pot acompania modificarile dermului(acropachie tiroidiana).
__________________
pentru personal training/consiliere contracost puteti sa ma contactati pe email [email protected]
Cristian Neagu is offline   Reply With Quote
Old 04-07-2013, 20:44   #5
Cristian Neagu
Registered User
 
Cristian Neagu's Avatar
 
Join Date: Sep 2003
Location: Otopeni
Posts: 9,645
Boala Addison

Prin boala Addison se intelege afectarea progresiva a glandelor suprarenale, care devin incapabile de a asigura secretia normala de hormoni.

Glandele suprarenale sunt situate deasupra rinichilor si fac parte din sistemul endocrin, secretand hormoni care actioneaza asupra tuturor organelor si tesuturilor organismului. Cortexul suprarenal (regiunea periferica a glandei suprarenale) produce un grup de hormoni numiti corticosteroizi, care cuprind hormonii glucocorticoizi, mineralocorticoizi si hormonii sexuali masculini (androgeni).
Hormonii glucocorticoizi controleaza capacitatea organismului de a transforma alimentele in energie, joaca un rol important in raspunsul inflamator al sistemului imunitar si ajuta corpul sa reactioneze la stres.
Hormonii mineralocorticoizi mentin echilibrul dintre sodiu, potasiu si apa pentru a pastra tensiunea arteriala in limite normale.

Boala Addison se manifesta prin producerea de catre glandele suprarenale a unei cantitati prea mici de cortizol -un hormon din grupul glucocorticoizilor. Uneori, aceasta afectiune duce si la producerea unei cantitati insuficiente de aldosteron, unul din hormonii mineralocorticoizi.

Numita si insuficienta suprarenala lenta, boala lui Addison poate surveni la orice varsta, dar este mai intalnita intre 30 si 50 ani.


Cauze
Afectarea glandelor suprarenale poate avea una din cauzele urmatoare:
- o boala autoimuna. Din motive necunoscute inca, sistemul imunitar al pacientului identifica glanda corticosuprarenala drept un agent daunator si produce anticorpi impotriva ei.
- un tratament prelungit cu medicamente care contin cortizon.
- suprarenalectomie bilaterala (extirparea ambelor glande suprarenale)
- suprarenalectomie bilaterala partiala (extirparea unei parti a suprarenalelor)
- un deficit de enzime care impiedica sinteza normala de cortizol
- o malformatie congenitala
- o metastaza canceroasa
- un proces infectios (in general tuberculoza, mai rara in prezent)
- sifilis
- o amiloidoza
- o hemocromatoza (boala datorata excesului de fier din organism)
- la copii, insuficienta suprarenala este rezultatul unei absente congenitale a dezvoltarii glandei suprarenale, numite aplazie suprarenala.
Simptome
Simptomele se instaleaza progresiv si se refera la:

- tulburari digestive: anorexie (pierderea apetitului) inaintea si in timpul crizelor de insuficienta a secretiei de hormoni, dureri abdominale si varsaturi .
- anemie (micsorarea numarului de globule rosii din sange)
- oboseala psihica (intelectuala) resimtita in special seara
- scadere a tensiunii arteriale (hipotensiune arteriala) care evolueaza prin crize si este insotita de vertije, lipotimii (pierdere a constientei) si palpitatii.
- hipoglicemie (diminuare a glucozei din sange)
- preferinta pentru sare

Insuficienta suprarenala acuta (criza addisoniana) -poate fi provocata de o leziune, o infectie sau de o afectiune si necesita tratament de urgenta.
Diagnostic
Diagnosticul de boala Addison poate fi stabilit cu ajutorul urmatoarelor teste:

Analize de sange.
Masurarea nivelurilor de sodiu, potasiu, cortizol si ACTH ofera primele indicii in legatura cu cauzele semnelor si simptomelor.
In cazul bolii Addison analizele de sange vor indica:
- hiponatremie (diminuare a nivelului de sodiu din sange)
- hiperkaliemie (crestere a nivelului de potasiu din sange)
- acidoza metabolica ce corespunde unei deficiente a eliminarii acizilor prin urina
- hipoglicemie (diminuare a nivelului de glucoza din sange)
- hematocritul este marit
- cantitate mare de uree in sange
- cantitatea de cortizol din sange este redusa (sub 50 nanograme pe ml)
- nivelul de ACTH (corticotropina) este ridicat

Testul de stimulare cu ACTH.
Acest test presupune masurarea nivelului de cortizol din sange inainte si dupa administrarea pe cale injectabila de ACTH (corticotropina) de sinteza. ACTH are rolul de a actiona asupra glandelor suprarenale, care secreta cortizol. Daca glandele suprarenale sunt afectate, acest test va arata ca secretia de cortizol drept raspuns la stimularea cu ACTH este incetinita sau intrerupta complet.

Testul de inducere a hipoglicemiei cu ajutorul insulinei.
Acest test se efectueaza atunci cand este suspectata o insuficienta suprarenala secundara (cauzata de glanda pituitara). Testul presupune verificarea glicemiei (cantitatea de glucoza din sange) si a nivelului de cortizol din sange la diferite intervale de timp dupa administrarea pe cale injectabila a insulinei. La persoanele sanatoase, glicemia scade iar nivelul de cortizol creste.

Imagistica medicala.
Tomografia computerizata (CT) abdominala verifica dimensiunile glandelor suprarenale si contribuie la depistarea anormalitatilor care pot constitui cauze ale insuficientei suprarenale. Daca testele indica o insuficienta suprarenala secundara, tomografia computerizata si rezonanta magnetica imagistica (RMI) pot fi efectuate pentru explorarea imagistica a glandei pituitare.
__________________
pentru personal training/consiliere contracost puteti sa ma contactati pe email [email protected]
Cristian Neagu is offline   Reply With Quote
Reply


Thread Tools Search this Thread
Search this Thread:

Advanced Search
Display Modes

Posting Rules
You may not post new threads
You may not post replies
You may not post attachments
You may not edit your posts

vB code is On
Smilies are On
[IMG] code is On
HTML code is On
Forum Jump

All times are GMT +3. The time now is 20:27.